Sfânta Cruce arma creștinilor (R12-2)
Descriere
Sfânta Cruce arma creștinilor
Nimeni nu-şi imaginează ortodoxia fără de Sfânta Cruce, arma creștinilor, a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Ba mai mult ca atât, creştinismul nu s-ar putea identifica pe sine însuşi, fără de Crucea pe care a pătimit Domnul nostru. Însăşi Sfânta Scriptură, prin gura apostolului Pavel strigă: „Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie, iar pentru noi, cei ce ne mântuim este puterea lui Dumnezeu" (I Corinteni 1;18). Dintre cei care au urât Crucea, cât şi pe Cel răstignit pe ea, de-a lungul istoriei au fost, sunt şi vor fi. Pentru noi, ortodocşii, semnul Sfintei Cruci este „Semnul Fiului Omului", despre care ne vorbeşte cartea Apocalipsei.
Apostolul Pavel despre “sminteala Crucii”
Eresul şi sminteala oamenilor despre Sf. Cruce nu datează numai de ieri de alaltăieri, de când s-au ivit sectele printre noi. Despre “sminteala crucii” (Gal. 5, 11) se vorbeşte încă de la începutul creştinismului. Din primele zile ale Bisericii întâlnim oameni vrăjmaşi ai Crucii, - care nepricepând înţelesul, învăţătura şi puterea ei - s-au smintit şi au văzut în ea o curată “nebunie”.
Tuturor acestora le răspunde Marele Apostol Pavel. El ne lămureşte pe toţi, odată pentru totdeauna: ce este crucea şi ce greşiţi sunt şi rămân toţi cei ce găsesc în Cruce pricină de sminteală.
Către Corinteni el scrie: “Cuvântul Crucii pentru cei pieritori este nebunie. Nu-i înţeleg rostul. Nu ştiu ce înţeles au cele două linii: una care coboară de sus şi a doua cu care se întretaie şi se împreunează. Creştinii întotdeauna au văzut în Cruce semnul şi lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, “Care pentru noi oamenii s-a pogorât din cer şi s-a întrupat”.
După ce a vestit Evanghelia mântuirii şi s-a răstignit pentru noi, a înviat, s-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui, de unde prin harul său lucrează ca să ne sfinţească, să ne împace şi să ne unească cu Dumnezeu.
Linia coborâtoare a Crucii înseamnă venirea şi întruparea Domnului.
Linia de la dreapta la stânga înseamnă împăcarea şi unirea noastră cu Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
Cum se unesc cele două linii ale Crucii, aşa se unesc şi Creştinii cu Dumnezeu, prin Iisus Hristos.
Acest adevăr nu l-au putut înţelege păgânii şi de aceea au numit Crucea “nebunie”.
Dar Apostolul Pavel răspunde: nu. “Crucea este puterea lui Dumnezeu”.
De ce? Întâi: pentru că Iisus Hristos prin răstignirea de pe Cruce ne-a mijlocit răscumpărarea păcatelor şi pacea cu Dumnezeu.
Păgânii erau “fără Hristos” şi “fără Dumnezeu”.
Prin sângele lui Hristos, încă, s-a dărâmat peretele vrajbei care despărţea pe om de Dumnezeu şi s-a făcut pacea.
Împăcarea aceasta s-a făcut: “într-un trup prin Cruce” (Efes. 2,12-16).
În Cruce se arată puterea lui Dumnezeu prin Iisus Hristos, care ne împrumută în sângele său, dumnezeiescul har ca să ne mântuim.
În al doilea rând, Crucea este puterea lui Dumnezeu, pentru că aşa o cunoaşte creştinătatea întreagă.
Acum nouăsprezece veacuri şi mai bine, Iisus Hristos urca Golgota cu Crucea pe umeri.
Toată lumea se lepădase de El.
De undeva, mai departe, îl urma îndurerată şi înlăcrimată, Mama Sa şi cu ucenicul Ioan.
După pogorârea Duhului Sfânt şi întemeierea Bisericii, creştinii sunt prigoniţi sângeros vreme de aproape 300 de ani.
Care a fost rezultatul? După cele zece prigoane sângeroase ale împăraţilor păgâni, creştinismul se răspândise în împărăţia întreagă, până şi în casele împăraţilor, aşa că lupta împotriva creştinilor nu avea cine să o mai poarte.
Creştinismul a biruit lumea întreagă fără arme sângeroase, fără armate şi fără lupte ucigătoare.
Armele lui au fost virtuţile şi harurile Evangheliei, într- un singur cuvânt: Crucea.
Puterea Crucii
Fiecare creştin ortodox este dator să poarte Semnul Sfintei Cruci asupra sa. Troparul de la Taina Sfântului Maslu spune: „Doamne, armă asupra diavolului, Crucea Ta o ai dat nouă, că se scutură şi se cutremură, nesuferind a căuta spre puterea ei, că morţii a sculat şi moartea a călcat...".
Obişnuiesc să spun creştinilor din parohia mea că un creştin fără de Cruce la gât este ca un soldat care a plecat la război fără de armă.
Nu prea mari izbânde o să aibă pe câmpul de luptă. Eu zic că din prima va fi doborât.
La noi, după cum spune Sfânta Scriptură lupta vine nu împotriva trupului ci împotriva duhurilor întunericului.
Sfânta Cruce arma creștinilor
Deci, cea mai potrivită armă pentru lupta noastră cu dracii rămâne cinstita Cruce pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos şi prin care a fost omorâtă moartea cea semeaţă.
În altă parte se spunea că în vechime, robii erau însemnaţi cu anumite semne, aşa încât, atunci când venea stăpânul vedea că ăsta este a lui Gheorghe rob, celălalt a lui Ion, iar celălalt a lui Vasile.
Tot aşa se va întâmpla şi la Înfricoşătoarea Judecată a Domnului nostru Iisus Hristos.
Mântuitorul nostru îi va vedea pe cei însemnaţi cu Sfânta Cruce, pe când pe cei ce nu vor purta semnul Fiului Omului, mă tem că vor fi alungaţi în focul cel mai dinafară unde va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
Îți recomandăm și Vârtejul Rătăcirilor