0733580010

contactagapis@gmail.com

Luni-Vineri 09.00-17:00

București, Str. Mențiunii, Nr 7, Sector 2

Sfântul Paisie Velicikovski înnoitor al vieții monahale și organizator al slujirii liturgice

Sfântul Paisie Velicikovski înnoitor al vieții monahale și organizator al slujirii liturgice

Rugăciunea lui Iisus este fapta comună a oamenilor şi a îngerilor.” (Sfântul Paisie Velicikovski)

Teologia răsăriteană învață faptul că Dumnezeu Se manifestă în lume și devine cognoscibil prin puterile și energiile necreate care izvorăsc din Ființa Sa. Energiile necreate care izvorăsc din Ființa Divină îi creează omului o predispoziție spre îndumnezeire, un act teandric venit din partea lui Dumnezeu, care – cumulat cu efortul personal al credinciosului îndreptat spre mântuire – îl face pe om „părtaș firii celei dumnezeiești” (II Petru 1, 4). Prin aceasta nu se înțelege faptul că ne împărtășim din firea divină sau că devenim coesențiali cu Dumnezeu, ci doar faptul că omul ajunge la starea de nepăcătuire, cu care era înveșmântat înainte de căderea în păcat și totodată ajunge la o stare de desăvârșire deplină pe care dacă ar depăși-o nu ar mai fi proprie firii umane, ci lui Dumnezeu.

Părinții isihaști rostesc continuu Rugăciunea lui Iisus, ceea ce îi face să se ridice la un alt nivel de percepție a realității, iar contemplația culminează cu vederea luminii dumnezeiești necreate, pe care Sfinții Apostoli Petru, Iacob și Ioan au văzut-o pe Muntele Tabor (Matei 17, 1-8). Dacă Dumnezeu este incognoscibil în Ființa Sa, căci „pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată” (Ioan 1, 18), El Se descoperă oamenilor prin energiile Sale necreate care izvorăsc din Însăși Ființa Divină. Biserica Ortodoxă a rămas fidelă teologiei palamite, iar acest lucru se vede și din evlavia pe care clerul și credincioșii ortodocși o au față de trăirea isihastă.

Mântuitorul Hristos a spus că cei curați cu inima vor vedea pe Dumnezeu. Primul scop al rugăciunii a fost curățirea de patimi sau nepătimirea. O dată realizat acest prim pas, i-a urmat al doilea, care este împodobirea cu frumusețea virtuților. Părinții isihaști consideră rugăciunea ca fiind maica virtuților, pentru că prin ea dobândim harul lucrător al lui Hristos și ne facem împlinitori ai voii Sale, care este mântuirea. Părinții nevoitori au trăit această realitate a urcușului duhovnicesc ce-l duce pe om la vederea lui Dumnezeu.

Sfinții Grigorie Palama, Simeon Noul Teolog și Nicolae Cabasila au urmărit punerea în lumină a legăturii dintre viața ascetică, rugăciunea minții și vederea lui Dumnezeu, iar spre aceasta și-a închinat toate strădaniile sale duhovnicești Sfântul Cuvios Paisie Velicikovski de la Neamț (1722-1794), devenind astfel promotorul unui curent de înnoire spirituală care a contracarat dezastruoasele urmări ale Renașterii, ale Iluminismului și ale Revoluției franceze (1789).

 

Sfântul Paisie Velicikovski înnoitor al vieții monahale și organizator al slujirii liturgice

Opinii

Nu există încă recenzii.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Sfântul Paisie Velicikovski înnoitor al vieții monahale și organizator al slujirii liturgice”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vezi și alte cărți cu aceeași tematică

Beneficiază de REDUCERE!
of 200.00 lei
of 300.00 lei
of 400.00 lei
Shopping Cart